Monumente

Cetatea Capidava

Cetatea Capidava

Istoric

Cetatea Capidava se ridică pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanţei dintre Hârşova şi Cernavodă, fiind edificată în timpul împăratului Traian,  în cadrul măsurilor de fortificare a frontierei romane.  Fiind în primul rând o staţiune militară,  la Capidava au staţionat, timp de aproape cinci secole, două trupe aduse din spaţiul germanic:  Cohors I Ubiorum, Cohors I Germanorum civium Romanorum, apoi o unitate de cavalerie – Cuneus equitum Solensium – sau unităţile de equites scutarii şi vexillatio Capidavensium.

Castrul, construit în timpul lui Traian, a fost distrus de atacurile carpo-gotice astfel încât, spre sfârşitul secolului III p.Chr., a fost refăcut în întregime, accentuându-se capacitatea defensivă a fortificaţiei prin dispozitive constructive adecvate. Fortificaţia are forma unui patrulater cu ziduri groase de peste 2 m şi înalte de 5-6 m, cu 7 turnuri (dintre care trei dreptunghiulare,  două în sfert de cerc şi două intermediare în formă de potcoavă), o poartă lată şi o ieşire strategică înspre Dunăre, unde era amenajat portul.

Cetatea ocupa un loc important  în sistemul defensive roman, făcând parte din seria de castre şi fortificaţii ridicate în timpul împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea, în cadrul măsurilor de organizare a limes-ului dunărean.

Importanţa strategică a locului a determinat instalarea unei staţiuni militare precum  şi amplasarea şi dezvoltarea unui centru civil în epoca romană. Castrul, situate lângă un vad de trecere,  a fost construit de detaşamente  din Legiunea a V-a Macedonica de la Troesmis-Igliţa şi Legiunea a XI-a Claudia de la Durostorum-Silistra. Toponimul getic de Capidava – însemnând cetatea de la Cotitură – confirmă o locuire pre-romană, poziţia geografică deosebită explicând însemnătatea aşezării baştinaşe, loc care permitea comunicaţia între geţii din Dobrogea şi cei din Câmpia Munteană.

Ca monumente aparte în cadrul cetăţii pot fi enumerate Turnul nr. 1 (aflat pe latura de nord-vest), un edificiu de cult creştin (datat în secolul al VI-lea, fiind inspirat direct de arhitectura religioasă din spaţiul syro-palestinian), pavajul antic al străzii principale (via principalis), Corpul de gardă (edificiu impozant, iniţial cu funcţia de antrepozit), Comandamentul (construcţie absidată, trinavată, cu funcţie de tribunal şi bazilică militară), termele (construite în afara cetăţii, cu trei faze constructive, având în componenţă hypocaust, bazine de apă rece şi piscine) şi portul (cu magazii şi anexe, care deservea atât flota militară – Classis Flavia Moesica – , cât şi activităţi de natură comercială).

Până în secolul al V-lea p.Chr., cetatea a cunoscut două refaceri masive ca urmare a diverselor atacuri care, începând încă din epoca anarhiei militare (mijlocul secolului al III-lea p.Chr.) s-au succedat într-un război neîntrerupt, cu incursiuni pustiitoare, durând zeci de ani. La sfârşitul secolului al VI-lea p.Chr., după distrugerea parţială a cetăţii de către huni, a fost construit un fort mic, patrulater, care ocupa doar sfertul de sud al cetăţii. În secolul al VII-lea p.Chr., în urma atacurilor avarilor şi slavilor, cetatea este complet distrusă şi părăsită de ultimele resturi ale corpurilor de trupe care supravegheau zona. Reluarea vieţii în interiorul fortificaţiei se va face abia în epoca medievală timpurie (secolele IX-XI) când, din nou, întărirea frontierei dunărene devine o sarcină prioritară pentru împăraţii bizantini. Reintegrarea cetăţii în sistemul defensiv bizantin determină instalarea aici a unei comunităţi de ţărani-graniceri bizantini, ale căror locuinţe-bordeie s-au suprapus construcţiilor romano-bizantine

.

Situatia actuala

Situl antic, cercetat încă încă din 1924, este în prezent integrat într-un amplu proiect de restaurare, intitulat  “Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava”, ce se derulează prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. În cadrul acestui proiect se vor efectua lucrări de restaurare şi conservare a incintei cetăţii, alături de reamenajarea turistică a zonei prin construirea unui centru de informare turistică, a unor parcări şi alei pietonale, drumuri. Lucrările vor fi finalizate la 31 decembrie 2015